Transporturi: Maistru electromecanic auto
Material elaborat in cadrul programului de reforma a invatamantului profesional si tehnic -
proiectul
Phare TVET RO 2004/ 016-772.04.01.02.04.01.03.
Rolul funcţional al motoarelor Skip to main content

Rolul funcţional al motoarelor

Motorul constituie elementul central al automobilului, sistemul de elemente care asigură propulsia şi transportul (bunuri sau călători). Autopropulsarea se realizează prin arderea unui combustibil.

Pentru obţinerea de energie mecanică motoarele pot arde:

  • benzina
          • motoare cu carburator sau pompă de injecţie
  • motorina
          • motoare cu pompă de injecţie (motoare diesel)
  • gazul (sau amestecuri)

Energia mecanică a motoarelor este convertită în lucru mecanic util în două feluri:

  • prin motoare cu piston
  • prin motoare rotative (Wankel)

Fig. 1. Motor rotativ Wankel

Clasificarea motoarelor (m. a. s. şi m. a. c.)

Motoarele cu ardere internă cu piston folosite la automobile pot fi clasificate după mai multe criterii:

După modul de aprindere a amestecului aer - combustibil:

  • motoare cu aprindere prin scânteie (m.a.s.)
          • la care amestecul combustibil - aer realizat în exteriorul (sau interiorul) cilindrului şi comprimat în cilindru se aprinde de la o scânteie electrică, într-un moment bine stabilit
  • motoare cu aprindere prin compresie (m.a.c.) sau motoare cu autoaprindere (Diesel)
          • aspiră numai aer, care este apoi comprimat puternic; combustibilul se introduce în cilindru, fiind injectat la sfârşitul cursei de comprimare; el venind în contact cu aerul care a ajuns la temperatura de autoaprindere a combustibilului

După numărul de curse simple ale pistonului:

  • motoare în patru timpi
          • la care ciclul de funcţionare se realizează în patru curse ale pistonului (câte un timp în fiecare cursă), adică în două rotaţii ale arborelui cotit
  • motoare în doi timpi
          • la care ciclul de funcţionare se realizează în două curse simple ale pistonului, adică într-o rotaţie completă a arborelui cotit

După locul formării amestecului carburant:

  • motoare cu formarea amestecului în exteriorul cilindrului
          • în această categorie intră motoarele cu carburator, motoarele cu injecţie de benzină în conducta de aspiraţie şi motoarele cu gaze cu instalaţie de formare externă a amestecului aer - combustibil
  • motoare cu formarea amestecului în interiorul cilindrului
          • din această categorie fac parte motoarele cu injecţie de combustibil în cilindru (motoarele Diesel şi unele m.a.s.) şi motoarele cu gaze la care combustibilul gazos este introdus, printr-o supapă aparte, în timpul aspiraţiei

După poziţia cilindrilor:

  • motoare cu cilindrii verticali în linie
          • au axele cilindrilor în acelaşi plan
  • motoarele în V
          • axele cilindrilor sunt conţinute în două plane care formează între ele unghiuri de 90o sau, mai rar, de 60o (prin dispunerea cilindrilor în două plane se reduce lungimea totală a motorului L)
  • motoare cu cilindrii opuşi (boxer)
          • sunt montaţi în linie, având axele cilindrilor într-un plan orizontal (reducându-se mul înălţimea motorului H, în schimb se măreşte lăţimea B, pentru aceeaşi lungime L); de o parte şi de alta a arborelui cotit se găseşte un număr egal de cilindri opuşi
  • motoare cu cilindrii în linie înclinaţi
          • sunt dispuse fie longitudinal pe automobil, fie transversal în scopul măririi spaţiului disponibil pentru persoane
  • motoare cu cilindrii în stea
          • cilindri dispuşi radial; se utilizează în aviaţie

Fig. 2. Motor cu şase cilindri în V